Am fost rugat să scriu un articol cu privire la violenţa în familie, un subiect foarte sensibil şi dureros, mai ales pentru femei. Acest lucru mă seduce involuntar să iau apărare celor ce au deenit victime ale inconştienţei bărbaților şi să-i critic pe ceilalţi, ce şi-au permis agresivitatea fizică. Însă orice monedă are două părţi, deci voi încerca să-mi păstrez obiectivitatea, oferind şi ceva soluţii, probabil stranii dar eficiente....
Am fost rugat să scriu un articol cu privire la violenţa în familie, un subiect foarte sensibil şi dureros, mai ales pentru femei. Acest lucru mă seduce involuntar să iau apărare celor ce au deenit victime ale inconştienţei bărbaților şi să-i critic pe ceilalţi, ce şi-au permis agresivitatea fizică. Însă orice monedă are două părţi, deci voi încerca să-mi păstrez obiectivitatea, oferind şi ceva soluţii, probabil stranii dar eficiente.
Chiar dacă actul de violenţă este efectuat de o singură parte, şi anume de tiran, în cazul nostru de bărbat, cauză rămîn ambele părţi, şi anume tiranul, care se comportă ca un tiran, şi victima, care respectiv se comportă ca o victimă.
Dacă victima nu s-ar comporta ca o victimă, atunci tiranul nu ar avea asupra cui să-şi exercite actul de violenţă. Pare un lucru logic şi evident, dar foarte demn ne luat în seamă.
De aici deja putem scoate o soluţie: încetaţi să vă comportaţi ca o victimă. Evident că una e să spui, alta să faci. Însă daca veţi reacţiona agresiv la agresivitatea lui, rezultat va fi un val de agresivitate şi mai mare. Chestia e în alta, şi anume în a gîndi şi a vă simţi nu ca o victimă, sau mai bine zis, ca o persoană în viaţa căreia un astfel de fenomen pur şi simplu nu există. Cine cunoaşte fenomenul materializării gîndurilor, ştie cum aceasta funcţionează.
Printre altele găsiţi ceea, ce v-ar permite real să fiţi mai presus decît manifestările agresive ale tiranului. Documentaţi-vă cu privire la situaţie, cereţi ajutor la organizaţiile corespunzătoare, practicaţi în particular luptele marţiale, sau creaţi-vă garanţii că în orice moment va putea cineva să vă vină în ajutor. Acestea pot fi foarte variate, şi depind de la caz la caz.
Interesant e faptul, că unele femei nici nu încearcă să se implice în schimbarea situaţiei create, argumentînd prin faptul că prin bătăi bărbatul îşi manifestă dragostea, că tăcînd ele păstrează familia, că o fac pentru copii.
De fapt, cazurile în care persoanele cu problemă nu vreau să fie ajutate, sunt cele mai complicate cazuri. Uneori rămîne să ne ferim la o parte, acceptînd faptul că fiecare îşi alege singur soarta. Însă femeile ce aleg să fie jertfe, ar trebui să-şi mai revizuiască punctele de vedere. Ele ar trebuie să se întrebe ce cu adevărat este dragostea pentru ele, ce poate să-şi înveţe copiii un astfel de tată, şi ce folos de la aşa familie în general.
În orient există conceptul de reîncarnare, conform căruia fiecare primeşte soarta care a meritat-o ca rezultat a acţiunilor efectuate în viaţa trecută. Din acest punct de vedere, femeile ce sunt supuse agresivităţii acum, în trecut au fost tirani de la sine, iar la moment trebuie sa-şi corecteze greşeala prin acordarea ajutorului celor ce se află într-o situaţie asemănătoare, sau chiar mai gravă. Paradoxal dar funcţionează. Desigur că fiecare are dreptul să creadă în asta, sau nu, în orice caz merită de încercat.
Cît despre atitudinea altor bărbaţi despre violenţă, nu pot spune ceva concret. Sunt păreri de tot felul. Unii sunt de acord, alţii nu. Iar alţii spun ca nu sunt de acord, pe cînd nu spun ceea ce gîndesc cu adevărat. Opinii sunt diverse, dar la urma urmei ele nu schimba nimic, la fel ca şi discuţiile la această temă. Mai importante sunt acţiunile, şi anume acţiunile victimei, fiindcă dacă ea nu se va implica în a schimba ceva, nimeni altul nu o va face.